Bautura Neagra

Chiar daca obisnuiesti sau nu sa iti incepi ziua cu o ceasca de cafea, trebuie sa stii ca acesta este o licoare cu traditie si istorie. In unele parti ale lumii,cum sunt Franta si Italia,nu se concepe ca dupa masa sa nu se bea cafea. Dar aceasta traditie dateaza de mai bine de o mie de ani si a fost initiata de arabii din Mecca. Ei sunt si cei care au fondat primele cafenele ca locuri in care se tineau conversatii, in care se juca sah, ori se dansa.

„Bautura neagra”, asa cum era numita cafeaua in antichitate, se consuma inca de acum aproximativ 1.300 de ani, in regiunea de sud-vest a Americii de Nord.

Pana acum putin timp, se credea ca povestea cafelei a inceput in Etiopia, locul de origine al plantei de cafea arabica. De acolo, aceasta planta şi consumul de cafea s-a rasfirat in Peninsula Arabia prin Yemen in secolul XV.

Conform noului studiu insa, vechii locuitori ai zonei de sud-vest a Statelor Unite şi respectiv din nord-vestul Mexicului ar fi consumat cafeina inca din jurul anului 750 d.Hr.

„Acest studiu este important pentru ca demonstreaza calatoria nord-americana a doua plante care conţineau cafeina – acestea erau folosite in schimburi şi consumate pe scara larga in (zona) sud-vest„, conform coordonatorului acestui studiu, Patricia Crown, profesor de antropologie la Universitatea din New Mexico.

Reziduurile organice ramase pe fragmente foarte vechi de ceramica au fost studiate cu atentie de cercetatori. 177 astfel de fragmente au fost descoperite in situri arheologice din zona de sud-vest a Americii de Nord, din diferite perioade istorice, pentru a descoperi daca se consumau bauturi ce contineau cafeina şi cat de raspandit era acest consum. In urma studiului, au fost identificate urme de cafeina pe 40 dintre cele 177 de fragmente ceramic.

Analiza acestora a dus la concluzia ca vechii locuitori ai continentului nord-american consumau doua tipuri diferite de bauturi din plante ce conţin cafeina, fara insa a fi vorba de planta de cafea propriu-zisa. Una dintre bauturi era obţinuta din cacao, iar cealalta din frunzele şi ramurelele unei specii de laur denumita Ilex Vomitoria sau „yaupon” in limba amerindienilor.

Niciuna dintre aceste doua plante nu creşteau in sud-vestul nord-american, dar se faceau schimburi comerciale cu regiunile in care creşteau aceste plante. Consumul bauturilor ce conţineau cafeina nu era insa un lucru banal, aşa cum este in prezent consumul de cafea. Acest tip de bautura era consumat doar la ocazii speciale, la intalniri importante, in scopuri medicinale, sau in diferite ritualuri.

In trecut cafeaua nu era considerata o bautura, ci era considerata un aliment. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si le amestecau cu grasime animal, obtinand astfel o pasta pe care razboinicii o consumau pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

In Etiopia, incepand cu anul 1000, renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafea in chip de medicament. Gahwa – era bautura prin care boabele de cafea erau fierte si transformate pentru consum. Etiopienii fermentau in apa, boabele uscate de cafea, obtinand un fel de vin din fructele lor.

Primul magazin de cafea s-a deschis la Constantinopol in 1475, fiind numit Kiva Han. Incepand cu 1512, efectele stimulatoare ale cafelei au determinat imamii conservatori din lumea araba sa interzica consumul acesteia pentru musulmani. Cu toate acestea, prima cafenea a fost deschisa la Damasc in 1530.

Logofatul Ioan Tautu este considerat a fi fost primul bautor de cafea din Moldova.

In Marea Britanie cafeaua a fost adusa de catre comerciantii care aduceau marfuri din Turcia. Prima cafenea a fost deschisa la Londra in 1652 sub numele de Grand Cafe, iar cafeneaua Queens’s Lane deschisa in Oxford in 1654, este in functiune si astazi. Pana in 1675 existau 3000 de cafenele in intreaga Anglie.

In 1672 se deschide prima cafenea la Paris, iar in Viena in 1683, dupa Al doilea Asediu al Vienei purtat impotriva otomanilor. Cei care au adus cafea-cunoscuta sub numele de „vinul arab“-in Europa,la inceputul secolului al XVII-lea,au fost venetienii. Papa Clement al VIII-lea a declarat ca o ceasca de cafea este „o bautura crestina adevarata“ si astfel au aparul cafenele ca locuri de cultura si conversatie in intreaga Europa. Degustarea de cafea, asa cum se intampla si in cazul degustarii de vinuri, este considerata o arta in sine,cu un vocabular propriu si multe echipamente.

Prima cafenea (”cahvenea”) s-a deschis in Bucuresti, la 1667, proprietatea unui fost ienicer, Kara Hamie.

Un chimist de la Universitatea din Oregon susţine ca secretul unei ceşti de cafea perfecte este acela de a folosi apa dura, impreuna cu boabe proaspat macinate, care au fost depozitate in frigider.Tot el ne recomanda sa evitam flitrele de cafea, dar şi macinarea prea fina a cafelei, deoarece se poate strica gustul. Magneziul şi calciul din apa dura menţin cofeina, ceea ce imbunataţeşte calitatea bauturii. Cu toate acestea, apa dura poate conţine bicarbonat, ceea ce face cafeaua amara. Boabele trebuie pastrate la frigider, deoarece cafeaua proaspat preparata conţine dioxid de carbon, care se evapora cu uşurinţa şi astfel se pierde aroma. Este important, de asemenea, şi aparatul de macinat cafeaua.

Consumarea acestei licori,o adevarata arta

In ciuda faptului ca arabii sunt cei care au raspandit aceasta arta, italienii au facut din consumarea acestei licorio adevarata arta. Chiar daca multi dintre ei isi beau cafeaua intr-un minut sau doua,de obicei la un bar local,ei iau acest obicei foarte in serios. Exista mai multe tipuri de cafea, in functie de momentul din zi si de anumite ocazii. Cappuccino este de obicei consumat pana in ora 11.00 si niciodata dupa masa. In plus, italienii prefera cafeaua Arabica,spre deosebire de cea Robusta, din cauza aromei puternice si a continutului scazut de cafeina.

Brazilia este astazi cel mai mare producator de cafea din lume, urmata de catre Vietnam, Columbia şi Indonezia. Multe alte ţari produc cafea insa in cantitaţi mai mici.
Tipuri de cafea

Cafea solubila sau cafea instant, este un derivat obtinut din boabe de cafea zdrobite.

Cafeaua instant a fost obtinuta pentru prima data in anul 1890 de catre David Strang din Noua Zeelanda, cu ajutorul unui proces cu aer uscat. In procesul de obtinere a cafelei solubile are loc o infuzie a cafelei macinate cu apa fierbinte, ulterior aplicandu-se un proces de extractie a apei prin uscare. Aceasta se poate face prin inghetare sau pulverizare in jet de aer fierbinte.

Cafeaua decafeinizata sau decofeinizata, numita si cafea dietetica, este obtinuta in urma unui proces industrial de extragere al cafeinei din boabele verzi de cafea, in procentaj de 97-98%, numit decofeinizare. Cafeina extrasa este utilizata in industria farmaceutica ca tonic al sistemului nervos central. Cafeaua decofeinizata reprezinta optiunea de a consuma cafea fara a beneficia de efectul stimulant al cofeinei. Calitatea cafelei decofeinizate este aceeasi cu cea a unei cafele clasice.

Se folosesc trei metode pentru a extrage cafeina din cafea:

• Folosirea unui solvent: Boabele de cafea crude sunt trecute in prealabil intr-o baie cu aburi, apoi se introduc intr-un solvent. Sunt folosite mai multe substante, printre care alcool, acetona, clorura de metilen, acetat de etil, benzen. In prezent se foloseste predominant acetatul de etil.
• Cu ajutorul dioxidului de carbon: Aceasta metoda de decafeinizare consta in folosirea dioxidului de carbon in forma lichida pentru a extrage cafeina din boabele de cafea. Avantajul acestei metode este acela ca pastreaza caracteristicile cafelei, dar are dezavantajul de a fi costisitoare.
• Folosirea de „apa elvetiena”: Metoda apei elvetiene a fost descoperita si denumita astfel in 1930 dupa numele companiei elvetiene Swiss Water Decaffeinated Coffee Company. Aceasta metoda consta in introducerea cafelei crude in apa fierbinte. Dezavantajul major al acestei metode este ca sunt eliminate si principalele substante continute de cafea. In timp metoda s-a rafinat, fiind folosita apa saturata cu substantele ce dau gustul cafelei in procesul de extractie a cafeinei; in felul acesta se poate pastra gustul original al cafelei. In prezent mai exista o singura instalatie, in Canadacare utilizeaza aceasta metoda.

10 lucruri pe care nu le stiai despre cafea:

1. Cafeaua are mai multe fibre şi mai mulţi antioxidanţi decat sucul de portocale
2. Cafeaua te ajuta sa vorbeşti mai bine.Uneori ţi se usuca gura, ca şi cand ai fi vorbit prea mult? Ca sa scapi de acesta neplacere, cercetatorii polonezi te sfatuiesc sa bei un cappuccino. Dupa cinci minute de la ingerarea a 150 g de cappuccino, este stimulata secreţia salivara şi sunt imbunataţite dicţia şi funcţiile vorbirii. Acest efect benefic se menţine intre 30 de minute şi 4 ore.
3. Cafeaua nu creeaza dependenţa.Cu mulţi ani in urma, World Health Organization a declarat ca „nu exista dovezi conform carora consumul de cofeina ar putea fi comparat cu abuzul de droguri; este o mare diferenţa intre obiceiul de a bea in fiecare zi o anumita cantitate de cafea şi dependenţa”. Un studiu recent vine cu suportul ştiinţific pentru aceasta marturisire. Astfel, s-a aflat ca, indiferent de cantitatea consumata, cofeina nu activeaza circuitul de recompensa al creierului, aşa cum fac amfetaminele sau cocaina. Simptomele traite de bautorii de cafea in lipsa bauturii lor favorite (dureri de cap, letargie, somnolenţa), nu au nicio legatura cu cele ale consumatorilor de droguri aflaţi in sevraj.
4. Cafeaua vindeca herpesul. Cercetatorii japonezi spun ca are şi proprietaţi antivirale, testand (in vitro) 15 tipuri de cafea peste anumite culture de cellule infectate cu acest virus. Au descoperit astfel ca in extractul de cafea (indiferent de tipul folosit – macinata, instant sau decafeinizata – sau de locul in care a fost cultivata) exista un ingredient care distruge virusul prin contact direct şi impiedica raspandirea lui la celulele invecinate.
5. Cafeaua nu provoaca aciditate.Aciditatea gastrica este una dintre cele mai neplacute afecţiuni şi are o mulţime de cauze, de la consumul de alimente picante, la stress, dar in nici un caz de la cafea.
6. Cafeaua ajuta la imbunataţirea scrisului de mana.Un studiu independent, facut de un grup de medici din Germania, a demonstrat ca abilitaţile de a scrie de mana pot fi mult imbunataţite consumand cofeina. Dupa ce au baut doua cani de cafea, cei participanţi la studiu au scris mai repede, mai fluent şi mai frumos decat inainte. Nu degeaba Balzac consuma zeci de cafele pe zi, cand işi scria romanele!
7. Daca bei cafea, nu tremuri.Doctorii din Singapore au studiat vreme de caţiva ani legatura dintre consumul de cafea şi tremurul esenţial. Rezultatele cercetarilor au contrazis mitul conform caruia cafeaua ar oferi stare neplacuta asupra organismului şi nervilor noştri.
8. Cafeaua nu ne impiedica sa visam.Mulţi oameni spun ca daca beau cafea seara nu reuşesc sa doarma. Mi se pare firesc, de vreme ce aceasta ne ţine alerţi şi cu atenţia incordata, reprezintand astfel principalul motiv pentru care bem aceasta licoare. Totuşi, potrivit ultimelor studii, se pare ca, in ciuda faptului ca o cana de cafea bauta seara, inainte de culcare ne face sa adormim mai greu, acest obicei nu afecteaza cu nimic faza de visare şi nici cea de somn profund. Nici macar un consum ridicat de 7 cani pe zi nu afecteaza calitatea somnului.
9. Daca bei cafeaua in doze mici pe tot parcursul zilei, vei fi mai atent, mai activ şi mai energic.
10. Cafeaua iţi imbunataţeşte starea de spirit. O cana de cafea bauta la micul dejun iţi poate face ziua mai buna, spun cercetatorii din Marea Britanie.

 “Cafeaua miroase a Rai proaspat macinat…” – Jesse Lane Adams